A fost odată ca niciodată, un băiețel pe nume Călin. Un băiețel foarte zburdalnic și isteț. Avea și o mică pasiune, jocul de Rummy, pe care îl juca împreună cu tati și cu frățiorul Bogdan. Făcea puzzle, Bobo l-a învățat să numere până la 100 și să scrie, pe mami o ajuta la plăcinta cu mere, preferata lui. În curtea bunicilor a învățat să meargă cu bicicleta. Toată această viață de copil fericit a luat o întorsătură foarte mare la câteva zile după împlinirea a 4 anișori, când Călin a fost diagnosticat cu cancer. Au urmat luni de chin și suferință, chimioterapie, două operații în Franța, unde am întâlnit Oameni cu suflet mare.

Toți cei care l-am iubit am crezut cu tărie că Dumnezeu o să-i dea vindecare. Dar asta nu s-a întâmplat. 

Într-o seară, Călin se ruga la Doamne-Doamne să-i ia durerea. Și, dimineață, Dumnezeu i-a luat-o, i-a curmat suferința la numai 5 anișori.

„De ce?” o întrebare la care nu o să avem răspuns niciodată.

Acum, el este îngerul nostru care ne veghează și ne ocrotește de sus.

Călin, în memoria ta sădim acest copac, într-un parc plin cu iubire. Una nemuritoare.

Te iubim, înger drag! Cu tine în inimă și gând pentru totdeauna.

Multe „Inimioare cu pupici” de la mami, tati și frățiorul tău - Bobo.