Gabi a fost cel mai curajos om de pe pământ, neînfricat, patriot până în măduva oaselor, nu cunoaște sensul cuvântului „imposibil”. Trăia fiecare moment intens, făcea totul cu pasiune și nu se oprea până nu ieșea totul perfect… Ar fi o subestimare să spunem despre el că a fost perfecționist…

Admirabil și surprinzător modul cum a găsit o cale de a împleti latura sa aventuroasă cu viața de familie. A iubit viața și oamenii, ajutând mereu pe oricine îi solicita acest lucru. 

Îi spuneam deseori că, alături de el, nu mi-ar fi frică să merg până la capătul pământului. A avut o viață scurtă, însă a trăit mai mult decât alții în 100 de ani. Probabil Dumnezeu avea nevoie de o mână de fier, acolo, în Cer…iar sufletul lui își îndeplinesc deja misiunea pe acest Pământ…

Îl vom purta mereu în suflet și ne vom aminti cu drag de cât de mult vorbea, de cât de mult se implica în orice, de câtă dragoste ne dăruia tuturor, dar în special, fiicei lui, Eveline, „fata lui tata”. 

Oricât de mult ar durea, ne alină gândul că a făcut mereu ce i-a plăcut și că a plecat făcând ceea ce iubea.

Vei fi mereu în inimile noastre, Iubițel!