Avem nevoie de ajutorul tău pentru a duce poveștile mai departe. DONEAZĂ!

Maria Dimache

1955 - 1985
București 2
Maria Dimache

Mama, ești luna nopților mele.

 Ai plecat mult prea devreme din viața mea, am avut cu tine doar cele 9 luni în pântecul tău, cald și iubitor. Cu siguranță, acesta a fost timpul în care am învățat să iubesc.

 Mi-ai oferit darul suprem, viața, cu prețul vieții tale. Am atâtea lucruri pentru care să-ți mulțumesc, nici nu știu cu ce să încep.

 Absența ta din lumea aceasta mi-a dezvăluit un univers imens, extins, copleșitor, mi-a șoptit despre tot ceea ce este profund, despre mister, despre miracol, despre Dumnezeul nostru universal, despre conexiunea fără bariere, despre sensul ascuns al lucrurilor fără de sens.

 Prezența ta aici, pe Pământ, a lăsat niște urme frumoase. Tata te iubește infinit. Cei care te-au cunoscut au rămas impresionați de frumusețea și grația ta, de bunătatea, inteligența și ambițiile tale, de dragostea ta față de familie și de oameni, în general, de curajul tău în a te urma.

 Născută în satul Herești, comuna Hotarele, județul Giurgiu, la doar 40 de km de capitală, erai mezina familiei, venită pe lume după fratele tău. O elevă de nota 10, pasionată de modă, ai urmat prima meserie croitoria, la fel ca bunica mea paternă. Ți-ai luat viața în propriile mâini, ai plecat la București, ai muncit la APACA și ai studiat la colegiul economic, pentru ca mai apoi să te angajezi la CEC și să iei în rate propriul tău apartament, în care urma să locuiești cu tata. Tu și tata v-ați căsătorit târziu pentru vremurile acelea, împinși de la spate de părinți. Ți-ai luat permisul de conducere la scurt timp după căsătorie. Ai avut parte de câțiva ani frumoși împreună cu tata, după cum povestesc fotografiile voastre din concediile la mare și la munte. Zâmbete largi, șoapte spuse la ureche și priviri complice.

 Ai fost o femeie avangardistă, care a trăit înaintea vremurilor ei și vei rămâne mereu inspirația mea. Îți port cu mândrie numele, îți urmez cu dragoste valorile.

 Te iubim, mama, te păstrăm aici aproape, în sufletul nostru, la un gând distanță!

 

„Now that she's back in the atmosphere

With drops of Jupiter in her hair,

She acts like summer and walks like rain

Reminds me that there's a-time to change,

Since the return of her stay on the moon

She listens like spring and she talks like June,

 

Now that she's back from that soul vacation

Tracing her way through the constellation,

She checks out Mozart while she does Tae-Bo

Reminds me that there's a-room to grow.

 

But tell me

Did you sail across the sun?

Did you make it to the Milky Way

To see the lights all faded?

And that Heaven is overrated?

Tell me

Did you fall for a shooting star

One without a permanent scar?

And did you miss me while you were

Looking for yourself out there?”

Plantat cu dor în amintire de către Maria și Nicolae.

Trimite un comentariu

Suntem suma experiențelor și oamenilor care ne-au modelat. Dacă acest om ți-a fost și ție drag, cititorule, poți oricând să adaugi o poveste, care să-i completeze amintirea. Îți mulțumim!

Comentarii

zi de bine

În Lugoj, București, Constanța și Oradea am făcut patru parcuri, cu câte 100 de arbori. Fiecare copac plantat în memoria celui pierdut are un cod QR care, scanat, duce spre o poveste. Povestea omului pe care îl onorezi în acest fel.