Avem nevoie de ajutorul tău pentru a duce poveștile mai departe.

DONEAZĂ →
Your Page Title

Melania Vlădea

1972 - 2021

Plantat cu dor în amintire de către Vlădea Diana

Nu m-aș fi gândit niciodată că voi scrie despre mama la timpul trecut. Dar din păcate viața vine cu momente dure, grele și nedrepte în care o boală nemiloasă îți ia de lângă tine un părinte.

Aș putea sa umplu pagini întregi despre cea pe care o voi alinta mereu ,,mami’’.  Despre gingășia, blândețea, bunătatea, părul, ochii, zâmbetul ei. Despre puterea pe care a demonstrat-o toată viața și cu care s-a luptat până în ultima clipă, va rămâne mereu un Erou pentru mine. Despre cum era acolo în fiecare clipă, necondiționat, pentru fiecare om care îi cerea ajutorul. Fie cu un sfat bun, o dojeneală sau o îmbrățișare. Despre cum avea grijă, în felul ei, de toată lumea, chiar și de la distanță. Va fi mereu un model de femeie, mamă, soție și voi căuta să îi duc mai departe toate lecțiile de viață pe care le-am primit și mă voi strădui din răsputeri ca, atunci când voi putea, să fac pentru pacienții mei, tot ce din păcate nu am mai putut face pentru ea.

Amintiri și gânduri sunt o mulțime, însă sunt prea greu de pus pe hârtie și îmi pare rău ca nu pot da frâu liber tuturor gândurilor care mă cuprind când mă gândesc la ea.

Ceea ce îmi voi aminti mereu despre mami este felul în care mă primea acasă și felul în care îi plăcea să se bucure de Sărbătoarea Crăciunului. Știam că atunci când voi deschide ușa, va veni mereu în întâmpinarea mea din camera alăturată și mă va lua în brațe spunându-mi ,,mami, ai venit acasă’’. Cea mai caldă îmbrățișare care avea darul de înlătura până și cea mai mare grijă de pe suflet. 

Chiar și acum îi simt parfumul și căldura cu care mă îmbrățișa și cum povesteam apoi tot ceea ce voiam și ne făcea plăcere. Iar de Crăciun, mereu casa împodobită, cadourile pregătite, mereu cu prăjiturile gata pe ultima sută de metri, chiar înainte de a auzi colinda ei preferată. Pare un ritual obișnuit, însă ea avea ceva ce îl făcea special. La fel ca orice lucru pe care îl făcea.

 Mami, cuvintele sunt puține să poată descrie golul pe care l-ai lăsat. Ne lipsești și ne este dor de tine și te purtăm în gând în fiecare secundă! 

Te iubim infinit!

Alte povești

FotografieElena Manea

1958 - 2007

CITEȘTE POVESTEA →
FotografiePaul Ciobănelu

1939 - 2014

CITEȘTE POVESTEA →
FotografieRoxana Diaconu

1976 - 2020

CITEȘTE POVESTEA →
FotografieKURKÓ ÁRON

1936 - 2020

CITEȘTE POVESTEA →
FotografieFănică Purice

1955 - 2004

CITEȘTE POVESTEA →
FotografieGeorges Costa-Foru

1926 - 2004

CITEȘTE POVESTEA →
FotografieOana-Cristina Tucanu

1985 - 2016

CITEȘTE POVESTEA →

Plantează un copac

Pentru cei care intră în parc întâmplător e doar un parc. Se vor plimba pe alei, se vor odihni pe bănci sau la umbra copacilor. Pentru tine, copacul plantat în memoria celui pe care l-ai iubit va ocroti cu umbra lui un om necunoscut care-și caută tihna.

PLANTEAZĂ →

© 2023 plantatiinamintire.ro All Rights Reserved