Dragă Buni,

A trecut mult prea mult de când nu te mai putem îmbrățișa, nu ne mai putem destăinui bucuriile și păsul și nu ne mai sfătuiești cu voce blajină cum să facem să ne fie bine...

... și în ciuda timpului care trece, te simțim tot lângă noi...au rămas imprimate în memoria noastră zâmbetul tău frumos, deseori ghiduș cu nepoții și strănepoții, ochii tăi albaștri de nu-mă-uita, privirea senină cu care ne însoțeai grijulie când ne îndepărtam de casă, vocea liniștită cu care ne asigurai întotdeauna că va fi bine, mâinile pricepute la orice și la toate, brațele niciodată prea obosite pentru a ne strânge la pieptul tău!

Noi am crescut lângă tine, am învățat să fim oameni, să pierdem și să câștigăm în viață, și îți suntem recunoscători pentru tot ce suntem!

Ești și rămâi în sufletul nostru și în amintire, prin tot ce ne-ai transmis și ne-ai învățat. Te iubim și te păstrăm în suflet.