In memoriam

Tata a fost un om modest, cu suflet frumos și privirea mereu zâmbitoare.

Iubea natura, drumețiile, focul de tabără, serile de vară pe malul Crișului.

Cărțile scrise de Jules Verne (și nu numai) le citise de zeci de ori în serile de iarnă cu miros de sarmale....Era mâncarea lui preferată...

Inima lui a încetat să bată mult prea devreme, dar amintirea lui e cu noi mereu, în sufletele noastre!

Ultima poză cu el....poate cea mai minunată zi din viața lui...Era atât de fericit și mândru pentru că, în sfârșit, îl ținea în brațe pe Patrik, nepoțelul lui mult dorit. Un moment sublim lăsat nouă amintire...Iubirea din privirea lui...

Dormi în pace, Tată!