Avem nevoie de ajutorul tău pentru a duce poveștile mai departe. DONEAZĂ!

Banc Petru

1919 - 1993
Oradea
Banc Petru

25 iunie 1919- 2 octombrie 1993

...................................................................................................................

*Din 22 iunie 1941 până în data de 22 septembrie 1941, pe front, 

a fost rănit pe câmpul de luptă (7 iunie 1944, clasat invalid de război)

...................................................................................................................

Un copac, o nouă viață... pentru un înger excepțional.

Bunicul s-a născut pe 25 iunie 1919 în localitatea Chistag, județul Bihor.

 Am avut ocazia să cunosc povestea și caracterul omului, un viteaz erou de război... este bunicul drag. 

E complicat să trecem prin trecut, într-o perioadă plină de suferință, de chin: un teribil război. Doar reușim să ne imaginăm acele clipe grele și tortura, fără îndoială, care părea nesfârșită. 

Multe ființe curajoase au trăit și au răbdat acele timpuri negre. Mulți au luptat pe front ca România să fie liberă și independentă. 

Bunicul a fost bun și calm, îmi povestea lucruri interesante, petreceam multe zile împreună, mă ținea în brațe și de mâini. 

Țin minte, avea un aspect echilibrat, pielea încrețită, urechile moi... și un "picior de lemn". Eu eram un pui de om... cât o păpușică, observam uimită cum își potrivea proteza din lemn (pe piciorul drept)... câtă grijă și răbdare.

 A avut o căsnicie frumoasă cu soția, Florica, locuind împreună într-o modestă și primitoare casă. Aveau o spațioasă curte și o grădină mare. Au fost binecuvântați cu un mândru băiat, Petrică, iar el a avut un dar special pentru părinții lui, două nepoate drăgălașe: Andreea și Paula. 

 În acest fel doresc să-i mulțumesc! Păstrez emoții deosebite!

 

Noi suntem prin grădină, în iarba moale

Și imagini alese stau pitite în minte...

Culori de flori și soare, blândețea dumitale,

Resimt o frământare, rămân fără cuvinte.

 

Te-ai dus, s-a rupt lanțul de oțel,

Dar totuși rămâi suflet bun, apreciat!

Mici iluzii, dorul devine un copăcel...

Căci stelele și luna în rai te-au invitat.

 

❤ Ne-a părăsit la vârsta de 74 ani, în anul 1993. Mulți ani au trecut...

 

❤ Copac grozav vei crește și vei atinge cerul, iar energia ta se va răspândi în aer.

 

❤ Iubirea este eternă, în sufletul meu, bunicule... ești încă viu!

 

 

 

 

Plantat cu dor în amintire de către nepoata Andreea-Ramona.

Trimite un comentariu

Suntem suma experiențelor și oamenilor care ne-au modelat. Dacă acest om ți-a fost și ție drag, cititorule, poți oricând să adaugi o poveste, care să-i completeze amintirea. Îți mulțumim!

Comentarii

zi de bine

În Lugoj, București, Constanța și Oradea am făcut patru parcuri, cu câte 100 de arbori. Fiecare copac plantat în memoria celui pierdut are un cod QR care, scanat, duce spre o poveste. Povestea omului pe care îl onorezi în acest fel.