Cătălin, un om bun, un suflet bun plecat mult prea devreme...

Mi-e greu să scriu despre tine, fiecare cuvânt despre tine e inundat de lacrimi, de dor.

Te voi căuta mereu printre amintiri și lacrimi ce niciodată nu se vor opri din a-mi uda fața. Îmi doresc să te mai văd o dată, să te strâng în brațe, să-ți spunem cât de mult te iubim și ne lipsești!

Iubitul meu soț și tatăl unui băiețel de 3 ani jumate, tânăr, sănătos, sportiv....pandemia te-a luat, ai luptat și ți-ai dorit să trăiești enorm de mult, dar totul s-a distrus într-o clipă, familia noastră nu mai este. E greu fără tine, copilul are nevoie de tine, veghează-ne și iubește-ne de acolo de sus.

Aș dori ca acest copac să rămână veșnic și să simbolizeze iubirea noastră care nu va muri niciodată și să ne așezăm la umbra ta să-ți simțim dragostea și prezența ta, Cătălin.

Pentru că dragostea ce ne uneşte e eternă, pentru că la noi în suflet, tu, Cătălin, n-ai murit!

Plantat cu dor în amintire de către Mihaela și Radu Ivan