Mamaia Neluța

Suflet, ambiție, putere, generozitate - cuvinte prea puține și parcă seci pentru a rezuma ce a însemnat un om. Așa a fost ea, bunica și mama noastră: un model pentru orice femeie. 

Perfectă în imperfecțiunea ei, atinsă de greutățile unei vieți trăite cu intensitate și poftă de viață, cu credință în Dumnezeu, cu ambiția de a fi mai bună decât alții, cu convingerea că a dat mereu tot ce a avut mai bun pentru familie, cu bucuria de a fi crescut cele mai bune și cuminți fete (care nu au supărat-o niciodată), cu generozitatea unei bunici perfecte, care și-a iubit nepoții ca pe cele mai prețioase nestemate, cu patos în discuții, cu înțelepciune în sfaturi și blândețe în glas.

Și-a pus amprenta - mai mult decât putem noi să ne dăm seama - în devenirea fiecăruia dintre noi, motiv pentru care niciodată nu vom putea să o răsplătim la adevărata valoare. S-a implicat trup și suflet în tot ce a făcut, uneori poate prea mult, a criticat, a admirat și s-a impus cu siguranța de sine pe care doar o femeie puternică, întărită prin greutăți, o poate avea și merită acest omagiu simbolic inclusiv pentru dragostea de pământ și de natură, la care nu a renunțat nici când neputințele erau copleșitoare.

—-

Bunicii sunt comori neprețuite, răbdarea infinită de care avem nevoie să devenim oameni, mâini muncite, speranță și credință, copilărie cu gust de turte și miros de sobă caldă! Se dăruiesc infinit, iar nouă ne rămâne parcă prea puțin timp să le arătăm recunoștința. Ce noroc…ei oricum nu așteaptă nimic la schimb.