Avem nevoie de ajutorul tău pentru a duce poveștile mai departe.

DONEAZĂ →
Your Page Title

Nap Ionel-Vasile

1967 - 2011

Plantat cu dor în amintire de către fiicele Mădălina și Loredana Nap

Crescusem. Şi tot nu-mi venea să cred că tata e muritor - Valeriu Buțulescu

Dor! Dor de acei ochi căprui, de râsul acela care îmi însenina ziua...de omul frumos care m-a iubit mai presus de orice şi mi-a sădit frumusețile lumii în suflet!

Asta e, despre el. Despre omul care a crezut în mine mereu şi care mi-a fost alături din Ceruri. Astăzi am mai crescut, astăzi am realizat că el trăieşte prin mine, că sângele care îl port în vene e tot moştenire lăsată de la el, că fiecare secundă din viață, de care mă bucur, e datorită faptului că el a decis cândva că vrea un copil.

Cândva lângă mine, acum doar în mintea și inima mea. A trecut mult timp de când a plecat să fie un înger printre îngeri. Când a părăsit această lume, pe lângă tristețea pe care a lăsat-o în urma lui, a lăsat și multe amintiri frumoase în sufletele celor dragi. 

Sunt mândră că a fost el tatăl meu și îi mulțumesc lui Dumnezeu că mi-a oferit acest dar minunat, pentru că prima inimă în care ne cuibărim întâia oară și pentru totdeauna, este cea a propriului tată. A fost și va fi exemplul meu de urmat în viață . Îi mulțumesc tatălui meu și îi voi fi mereu recunoscătoare pentru tot ce a reprezentat în viața mea și pentru că sunt ceea ce sunt acum datorită lui; a fost eroul meu.

Îmi amintesc discuțiile noastre lungi și răbdarea cu care îmi explica și îmi lămurea orice curiozitate. M-a învățat să fiu demnă, puternică, curajoasă și disciplinată. M-a învățat foarte multe, m-a pregătit pentru viață, dar nu m-a învățat cum să  trăiesc fără el.

Și chiar dacă a plecat dintre noi, tatăl meu nu a părăsit întru totul această lume, o parte din el va rămâne mereu vie prin amintirile mele, pentru că el este mereu prezent în sufletul meu și îmi imaginez că este acolo undeva, dincolo de nori, și că ne vom reîntâlni cândva. Și știu că pentru el voi rămâne mereu aceea fetiță răsfățată pe care el a ajutat-o să descopere lumea, o fetiță cu un curaj nebun de a înfrunta orice provocare dacă el o ținea de mână!

Voi plânge mereu în urma lui... dar voi ști întotdeauna că atunci când am nevoie, el mă va ține de mână...

Binecuvântarea vieții mele a fost să te am pe tine, tată !

Alte povești

FotografieElena Manea

1958 - 2007

CITEȘTE POVESTEA →
FotografiePaul Ciobănelu

1939 - 2014

CITEȘTE POVESTEA →
FotografieRoxana Diaconu

1976 - 2020

CITEȘTE POVESTEA →
FotografieKURKÓ ÁRON

1936 - 2020

CITEȘTE POVESTEA →
FotografieFănică Purice

1955 - 2004

CITEȘTE POVESTEA →
FotografieGeorges Costa-Foru

1926 - 2004

CITEȘTE POVESTEA →
FotografieOana-Cristina Tucanu

1985 - 2016

CITEȘTE POVESTEA →

Plantează un copac

Pentru cei care intră în parc întâmplător e doar un parc. Se vor plimba pe alei, se vor odihni pe bănci sau la umbra copacilor. Pentru tine, copacul plantat în memoria celui pe care l-ai iubit va ocroti cu umbra lui un om necunoscut care-și caută tihna.

PLANTEAZĂ →

© 2023 plantatiinamintire.ro All Rights Reserved