Avem nevoie de ajutorul tău pentru a duce poveștile mai departe.

DONEAZĂ →
Your Page Title

Marcela Borchescu

1946 - 2020

Plantat cu dor în amintire de către Jana Lavrits și Adriana Mureșan

"Doamna Profesoară"

26 septembrie 1946 – 15 decembrie 2020

Un munte de curaj într-un ocean de blândeţe!

Marcela Borchescu s-a născut într-o zi de toamnă în Novaci, un orăşel liniştit de la poalele munţilor Parâng. De aici poate dragostea ei pentru natură, pe care o imortaliza de câte ori avea ocazia. Sau pasiunea pentru sport, care a făcut-o să aleagă o carieră de profesoară şi antrenoare de volei.

Marcela Borchescu era o personalitate. O femeie cu un statut impecabil. Nu mișcai la orele de sport! Pentru „Doamna" sportul nu era o materie minoră, nici nu era un lucru ușor.

O persoană specială, o optimistă incurabilă și un model de soție, mamă și profesor! Un model de OM care a depășit întotdeauna greutățile cu eleganță și discreție.

Copacul acesta celebrează viaţa şi povestea, blândeţea şi deopotrivă puterea ei. 

Ea reprezenta îndrăzneala şi vitalitatea noastră, ziua senină, impregnată cu nădejde. Mereu luptătoare, ca razele soarelui care străpung norii întunecaţi. Era centrul, punctul de sprijin al întregii familii, ne făcea să simţim că atâta timp cât ne era alături, orizontul este limita. Toți îi simțim dureros absența!

Câtă duioşie în dragostea ei necondiţionată...

Cum a ştiut ea să transmită fiorul speranţei cu care ne împresura...

Cum era ea senzaţia de bine, de „acasă" şi de protecţie şi adăpost de furtuni...

Cum era ea alături mereu, chiar şi înainte să îi spui că ai nevoie...

S-a retras curajoasă şi demnă, singură, în vârful picioarelor. Plecarea ei a fost abruptă, fără o tranziție, fără să avem noi, cei rămași, șansa ca durerea noastra să poată găsi un loc comun la intersecția celor două lumi.

O minune! Asta a fost în viaţa noastră. Şi, cumva, continuă să fie. 

Pentru că dragostea ce ne uneşte e eternă, pentru că la noi în suflet, tu, mama, n-ai murit!

Trimite un comentariu

Suntem suma experiențelor și oamenilor care ne-au modelat. Dacă acest om ți-a fost și ție drag, cititorule, poți oricând să adaugi o poveste, care să-i completeze amintirea. Îți mulțumim!

Comentarii


  • Postat la data: 2022-11-08 12:35:25

    Pentru mine, a fost un idol! Doamna Marcela, antrenoarea, pedagogul, femeia care m-a modelat si care m-a invatat ca in viata nimic nu este imposibil, trebuie doar, sa vrei! Relatia pe care a avut-o cu sotul, dl doctor Jean Borchescu, a fost, pentru mine, un alt exemplu de urmat! Am apreciat acest cuplu, libertatea pe care si-au acordat-o si increderea pe care s-au bazat! Veti fi mereu in gangurile mele!

  • Postat la data: 2022-11-08 17:01:26

    Sunteți aici, nu ați plecat niciunde pentru că mereu erați peste tot, acum sunteți cu toți cei care v-au cunoscut , fără limite, sunteți amintire. Sunteți amintirea mea și a altora, veselă, plină de viață, bravă, corectă, încrezătoare, încurajatoare, exemplu, iubitoare și Doamne, câte calități într-o femeie frumoasă, antrenoarea copilariei mele. Mama prietenei mele, ochii albastri ce ne veghează discret pe toți. Mulțumesc pentru că v-am avut antrenor, mulțumesc că v-am cunoscut!

  • Postat la data: 2022-11-09 13:52:18

    Întâlnești în viață oameni de care te legi dincolo de cuvinte, oameni care văd în tine mai mult decât vezi tu și care iau decizia de a munci alături de tine până când și tu vei ajunge să descoperi acea parte din tine de care încă nu ești conștient. Sunt oameni care sunt făcuți pentru sufletul și nevoile tale. Un astfel de om a fost Doamna Borchescu. Puțini sunt antrenorii care pun suflet, și mai puțini sunt aceia pentru care se poate folosi sintagma „bunătate omenească”. Domna Borchescu era unul dintre aceștia. Un antrenor care își punea sufletul pe tavă. Un antrenor care a văzut în mine un talent de care eu încă nu eram conștientă și un antrenor care m-a ajutat nu numai să-l descopăr, ci m-a ambiționat să dau tot ce e mai bun din mine pentru a-l scoate în evidență. O fire glumeață, un antrenor dedicat 100% muncii, pasiunii și implicare maximă, sunt cuvintele ce o reprezintă pe Doamna. De aceea, va multumesc!!!

Alte povești

FotografieElena Manea

1958 - 2007

CITEȘTE POVESTEA →
FotografiePaul Ciobănelu

1939 - 2014

CITEȘTE POVESTEA →
FotografieRoxana Diaconu

1976 - 2020

CITEȘTE POVESTEA →
FotografieKURKÓ ÁRON

1936 - 2020

CITEȘTE POVESTEA →
FotografieFănică Purice

1955 - 2004

CITEȘTE POVESTEA →
FotografieGeorges Costa-Foru

1926 - 2004

CITEȘTE POVESTEA →
FotografieOana-Cristina Tucanu

1985 - 2016

CITEȘTE POVESTEA →

Plantează un copac

Pentru cei care intră în parc întâmplător e doar un parc. Se vor plimba pe alei, se vor odihni pe bănci sau la umbra copacilor. Pentru tine, copacul plantat în memoria celui pe care l-ai iubit va ocroti cu umbra lui un om necunoscut care-și caută tihna.

PLANTEAZĂ →

© 2023 plantatiinamintire.ro All Rights Reserved