Mama mea dragă,

Iubeai atât de mult natura, încât acum ai copăcelul dumitale. 

Iubeai florile, le îngrijeai si aveau cel mai frumos miros! Nu exista o vază cu flori mai frumoasă și mai cu gust aranjată! Grădina îți era model, iar gospodăria și casa erau de o ordine nemaipomenită! Ai avut grijă ca noi să avem tot ce ne trebuie și să nu ducem lipsă de nimic. Ne-ai croit cele mai frumoase rochițe și făceai pentru școală cele mai frumoase desene.

Mi-e atât de dor să privim cerul impreună. Acum te căutăm printre stele, sperând că ne vezi de acolo de sus!Știu că ești cu noi mereu, în fiecare fluturaș care zboară, în zumzetul albinelor și cantecul greierilor, în fiecare ciripit de păsărele și în fiecare ghiocel care își scoate capul din zăpadă, în bătăile vântului și mângâierea soarelui, în fiecare picătură de ploaie care ne atinge fața.

Simt asta în fiecare clipă și știu că ți-e dor de noi, la fel de tare cum simțim și noi dorul de dumneata! 

Pe curând mamă dragă, până când ne vom întâlni în umbra curcubeului!

Te iubim până la infinit și înapoi. Ai fost mereu mama noastră model, eroina noastră de care vom fi mereu mândri, chiar și de acolo de printre îngeri!