Avem nevoie de ajutorul tău pentru a duce poveștile mai departe. DONEAZĂ!

Molnuș Ștefan Dorel

1978 - 2019
Parcul Lugoj
Molnuș Ștefan Dorel

Ștefan a iubit lumea asta așa cum e ea. Nu a încercat să o schimbe, cum încercăm mulți dintre noi, ci ne-a arătat cu fiecare ocazie frumusețile ei.

A fost navigator, a ajuns până la poziția de căpitan. A obținut examenul de comandant, avea brevetul în buzunar și urma să fie promovat în următorul an. Nu a mai apucat.

Ce își vor aminti colegii lui despre el este că în fiecare port mergea să viziteze cât putea. Nu mergea la bar, ci la muzeu. Ne trimitea mereu poze inedite din locuri celebre, istorice, până la curiozități din toată lumea.

Ce își vor aminti prietenii despre el este perfecționismul lui, dorința de a fi toată lumea în siguranță, atenția pentru detalii, verticalitatea și stabilitatea valorilor lui.

A fost căsătorit cu Irina Molnuș din 2004, după o relație începută în 1999. Este tatăl Taniei Molnuș din 2007. A fost un om blând și implicat în viața de familie.

Proiectele lui personale:

100 răsărituri pe mare: a postat pe Facebook, timp de 100 zile, 100 răsărituri surprinse în locuri diverse, de la oceanul Pacific până la Alaska și Insulele Kurile. Nu a fost pregătit pentru o expoziție, așa că a rămas doar un proiect pe Facebook, în care ne-a arătat că, deși soarele răsare în fiecare zi, niciun răsărit nu e la fel.

SelfIE: îmbrăcat în ie, și-a făcut selfie-uri peste tot în lume. Mai întâi le-a postat pe Facebook, apoi a realizat o expoziție la Muzeul Satului Vâlcean, de Ziua Iei 2018, cu sprijinul asociației CreativePlus, în care era membru fondator.

Cu săculețul de Vaideeni prin lume: la fel ca și cu ia, s-a fotografiat purtând săculețul pe 3 continente. Săculețul a fost preluat de la Asociația Culturală Moștenitorii Vaideeni, care au organizat un frumos moment în memoriam de Ziua Iei 2019.

Cuvinte de la prieteni:

„Am iubit marea așa de mult/ i-am pășit pe genele închise/i-am băut albastrul/ i-am închis balene în vise de pescăruși./ Am iubit viața, așa de mult/ m-am hrănit cu toate ale ei,/ cu seninul cerului, cu dogoarea soarelui, cu zborul păsărilor/ că nu-mi era teamă de ce e după ce s-or termina toate/L-am iubit pe Dumnezeu/ mai mult decât îmi era în putere/ iar El m-a luat la pieptul Lui,/pe 26 decembrie din 2018,/m-a strâns ca tatăl din care-am venit/ și n-am mai plecat de acolo…"

„Ștefan avea o inimă cu aripi, care bătea cu toată viața, de fiecare dată. Iubea lumina așa de mult încât respira curcubee, arzând el însuși în focul la care-și încălzea visele. Pe 26 decembrie 2018, Ștefan a găsit Cerul deschis şi pe Tatăl cu brațele deschise. Îmbrățișarea e așa de lungă, că s-ar putea să nu-l mai vedem, cu ochii noștri, niciodată…"

A murit a doua zi de Crăciun, cu 2 ore înainte de ziua lui de nume, Sfântul Ștefan. A fost înmormântat de ziua lui de naștere, pe 29 decembrie 2018, când ar fi împlinit 40 ani.

Plantat cu dor în amintire de către Irina Molnuș.

Trimite un comentariu

Suntem suma experiențelor și oamenilor care ne-au modelat. Dacă acest om ți-a fost și ție drag, cititorule, poți oricând să adaugi o poveste, care să-i completeze amintirea. Îți mulțumim!

Comentarii

zi de bine

În Lugoj, București, Constanța și Oradea am făcut patru parcuri, cu câte 100 de arbori. Fiecare copac plantat în memoria celui pierdut are un cod QR care, scanat, duce spre o poveste. Povestea omului pe care îl onorezi în acest fel.