Acest copac celebrează viața și memoria mamei mele, Anna... 

Anna... Ani (cum îi spuneau toți cei care au cunoscut-o) s-a născut în frumosul ținut al Maramureșului la un final de iarnă al anului 1944, fiind unul din cei opt copii al unei familii de ucraineni din comuna Repedea. 

Vreme de cinci ani de zile, a călăuzit mințile tinere ale copiilor din comunitatea ucraineană în care trăia, fiind învățătoare în satul natal. Din cauza traiului anevoios și a condițiilor grele de viață din acele vremuri, familia ei hotărăște să își caute sălaș în zona Banatului. Lugojul va fi acel loc în care se va stabili, pe care îl va iubi din tot sufletul și unde își va întemeia o familie.

Pentru oamenii locului a fost ,,tanti Ani" sau simplu Ani. Trei litere răsfrânte într-o viață de om, o viață de bunătate și modestie, de dragoste și dăruire. În inima celor care o cunoșteau, amintirea ei a devenit una cu Nicol, cofetăria fondată de ea în anul 1991 din fostul ei loc de munca avut încă din anul 1977- și anume cofetaria Camelia. Vechii ei prieteni și cunoscuți și-o amintesc însă și până atunci de la micuța și cocheta cofetărie Patria, situată tot pe strada Mocioni până în anul 1977… Timp de peste 40 de ani, pe lângă cafea, prăjituri, înghețată, a dăruit lugojenilor și a primit, în egală măsură de la ei, iubire, încredere, prietenie și mult, mult frumos…

Iubea porumbeii, florile, iernile cu zăpadă, oamenii, copiii sărmani și bătrânii nevoiași... Acolo unde identifica o nevoie ajuta, implicându-se cu tot ce putea ea, necondiționat și din tot sufletul…

A fost cea mai bună mamă, cel mai frumos om, cea mai frumoasă poveste de viață...

A dăruit din preaplinul sufletului său tuturor celor pe care viața i i-a scos în cale, învățându-i bucuria de a dărui!

Am scris despre mama la timpul trecut, dar ea continuă să existe pentru mine!

În frumusețea și gingășia unei flori, în sărmanul care își înfruntă soarta, dar are o rază de speranță în privire, în zăpezile Maramureșului, în iernile de acolo, pe care nu le-a uitat niciodată...

Multumesc, iubită mamă...

*  Mama a fost diagnosticată cu cancer în luna septembrie 2016. Am pierdut-o trei ani mai târziu, la Cluj, în luna noiembrie… Astăzi, tot în noiembrie, în Lugoj, orașul pe care l-a purtat în suflet, se inaugurează parcul de iubire, de unde acest mesteacăn îi va spune povestea…

O poveste faurită din trăiri!