Născut în 09.10.1939 - decedat 22.10.2013

S-a născut într-o familie cu 11 copii (4 fete și 7 băieți, o familie unită și care a fost mult încercată de soartă, pierzând capul familiei la vârsta fragedă de 11 ani). Greutățile vieții răsfrângându-se pe umerii mamel sale și, implicit, pe toți copiii, fiind nevoiți să muncească de mici la munca câmpului și cărând piatră de râu cu calul și căruța, însă niciodată nu s-a plâns, din contră vorbea întotdeauna cu drag de copilăria lui.

S-a angajat la 17 ani la uzinele Dacia, lucrând până în 1989 în același loc, plecând de la muncitor necalificat și urcând pe scara valorilor prin forțe proprii, cu muncă susținută și cu respect față de tot ce făcea și respect față de toți cei din jurul lui. În ani tineretii s-a așezat la casa lui, construind o casă cu mâinile lui, ajutat de soție, închegând o familie frumoasă, viața dăruindu-i două fete pe care le-a iubit și le-a oferit tot ce el nu a avut, insuflându-le și lor același respect pentru muncă și pentru tot ce ne înconjoară.

După multă muncă și eforturi susținute, a văzut fetele cu școlile terminate și la casele lor, cu copii și împlinite atât personal cât și profesional. Era mândru și mulțumit de tot ce i-a oferit viața. A fost un fiu, ginere, soț, tată, bunic, prieten, un iubitor sufletist și un tată model, care s-a dedicat trup și suflet familiei, renunțând de cele mai multe ori la el. Și-a iubit enorm de mult nepoții, i se lumina fața când îi avea în preajma lui.

A plecat dintre cei dragi sufletului său după o boală nemiloasă care l-a răpus fulgerător. A plecat așa cum și-a dorit, fără să fie o povară pe umerii celorlalți, însă pentru noi, cei rămași, a fost prea devreme și dureroasă plecarea lui. A plecat devreme din viețile noastre, rămânând doar în inimile și în amintirile noastre. Ce nu le va putea șterge nimeni și nimic în lumea asta.

Acest copac este în amintirea lui, a TATĂLUI meu, Tăticu, cum îi spuneam copil fiind, și Tataie, după nașterea copiilor. Acest copac se va înălța falnic și va bucura ochii trecătorilor și îi va adăposti la umbra lui în zilele toride, așa cum în viața lui pe acest pământ și tata a bucurat multe suflete.

Mulțumesc Tăticule pentru tot ce ai fost și ai însemnat pentru mine. MULȚUMESC pentru că nu m-ai părăsit nici după plecarea ta și ești cu mine oriunde și oricând.

Te iubesc!