Avem nevoie de ajutorul tău pentru a duce poveștile mai departe.

DONEAZĂ →

Zamfir Mioara Mihaela

1968 - 2015

Plantat cu dor în amintire de către Badea Nicoleta

„La începutul anului II de facultate, înainte de Revoluție, părinții mei au murit într-un accident de mașină. Stând cu ei în terapie intensivă, la Spitalul Floreasca, mi-am dorit foarte mult să pot face pentru alții ceea ce nu știam să fac pentru părinții mei. Poate ăsta e motivul pentru care am ajuns aici unde, din păcate, zilnic mă confrunt cu astfel de cazuri…” - Interviu cu Doctor Mioara Zamfir, Ziarul „Gândul” 2011. 

Absolventă a Facultății de Medicină Generală „Carol Davila”, şi-a îndeplinit visul de a deveni medic specialist Medicină de Urgență, după ce şi-a desăvârșit pregătirea în alte două specialități: Medicină de Familie şi Medicină Internă. A lucrat în Unitatea de Primire a Urgențelor din cadrul Spitalului Universitar de Urgență București din anul 2002 până au chemat-o ai ei părinți… 

Micuță, zglobie, cu ochii rotunzi, vioi, licărind siguranță şi încredere, ai venit în mijlocul nostru, completându-ne. Ne-ai rămas alături să colorăm împreună viețile tuturor celor ce au mare nevoie de noi, mult prea puțin timp, dar intens, ca viața ta! 

În tot vacarmul şi neliniștea noastră zilnică apar frânturi de cuvinte, fraze, amintiri care ne duc cu gândul la tine…Miorici! Un amestec de seriozitate, franchețe, siguranță, modestie, profesionalism și încredere, cum rar găsești, un om de echipă, exemplu de ambiție, curaj și putere de muncă pentru cei tineri și pentru noi toți. 

Ne este tare dor de tine, de optimismul și energia ta, de surâsul și prospețimea cu care începeai fiecare zi de muncă, de nelipsitul termos cu cafea fierbinte care transforma dimineața într-o „bună dimineața” şi de delicioasa prăjitură „Boema”, savurată la sfârșitul unei zile istovitoare. Ai fost pentru noi acea colegă, prietenă, soră, exemplu de ambiție, devotament și forță, pe care încă o simțim și o cultivăm în amintirea ta. 

Ne lipsești! Și de dor, am plantat acest copac ca să te îmbrățișăm când ne este mai greu, să mai povestim de ale noastre, să te auzim în foșnetul frunzelor și să-ți simțim mângâierea la umbra acestuia. 

Cu nemăsurat dor, colegii din UPU SUUB

Trimite un comentariu

Suntem suma experiențelor și oamenilor care ne-au modelat. Dacă acest om ți-a fost și ție drag, cititorule, poți oricând să adaugi o poveste, care să-i completeze amintirea. Îți mulțumim!

Comentarii


  • Postat la data: 2024-06-12 20:34:15

    Dumnezeu să o vegheze în pace!🙏🤍🤍

  • Postat la data: 2024-06-13 05:51:39

    Un om minunat care ne-a învățat lecția iubirii, iertării și a sacrificiului. Te iubesc Miorici și chiar dacă îmi este tare dor de tine, știu că îți este mai bine acolo, printre îngeri!🙏❤️

Alte povești

FotografieIon Popp

1950 - 2023

CITEȘTE POVESTEA →
FotografieMariana-Angela Popp

1953 - 2020

CITEȘTE POVESTEA →
Fotografiemama

1952 - 2019

CITEȘTE POVESTEA →
FotografieMitu Rodica

1990 - 2023

CITEȘTE POVESTEA →
FotografieGurgu Gheorghe

1948 - 2004

CITEȘTE POVESTEA →
FotografieMihail Titoianu

1961 - 2021

CITEȘTE POVESTEA →
FotografieLupu Costinel

1959 - 2017

CITEȘTE POVESTEA →

Plantează un copac

Pentru cei care intră în parc întâmplător e doar un parc. Se vor plimba pe alei, se vor odihni pe bănci sau la umbra copacilor. Pentru tine, copacul plantat în memoria celui pe care l-ai iubit va ocroti cu umbra lui un om necunoscut care-și caută tihna.

PLANTEAZĂ →

© 2023 plantatiinamintire.ro All Rights Reserved