„Aș vrea să iubesc marea, dar marea nu iubește oamenii

Aș vrea să iubesc ploaia, dar picăturile ei sunt mari și reci

Aș vrea să iubesc pământul, dar pământul e rece și plin de întuneric

Aș vrea să iubesc oamenii, dar oamenii sunt răi

Atunci am să iubesc tot ce-i mai bun din mare, din ploaie, de pe pământ, din oameni: PE TINE!”

(Poveste de dragoste dintre Piciu și Piciulică - 1987)

Născut la Bălcești în 1967, Dan a avut o copilărie grea cu multe provocări, dar fiind o fire veselă și optimistă a știut mereu să își creeze oportunități prin propriile aventuri și peripeții.

După efectuarea stagiului militar s-a stabilit la București, iar în anul 1988 și-a întemeiat o familie din care au rezultat 2 fiice, Rodica și Adriana, fetele lui tata.

Dan, un suflet blând, mereu vioi, plin de viață, încrezător și foarte muncitor, reușește să realizeze tot ce își propune, muncind, clădind, dăruind.

Mereu ajutor de nădejde pentru toți din jurul său, nu a uitat niciodată de unde a plecat și a dorit mereu să fie recunoscător prin acțiunile sale.

Un tată mândru de cele două fiice ale sale, iubitor și grijuliu, a avut mereu gândul la ele.

Pe 18 iunie 2023, Dan a ales să meargă să bea un șpriț cu Dumnezeu și să ne vegheze de sus, din ceruri.

Piciule, tati, luminezi inimile noastre, zi de zi, ca o făclie nesfârșită.

Te iubim, Boss! M, R, A