1 decembrie 2020 - o zi care pentru familia noastră a primit o altă semnificație - ziua în care tu ai plecat.

Povestea vieții tale începe la Drăculea. La Târgu Mureș ai cunoscut-o pe bunica, în prima ta zi de facultate. Ați absolvit amândoi Facultatea de Farmacie, v-ați căsătorit și la scurt timp v-ați întemeiat o familie în Teaca. Au apărut în viața voastră mami (Cristi) și Deni. În Teaca ai profesat până la sfârșitul vieții, în Farmacia Galenus, unde va dăinui mereu numele tău. Acolo am petrecut probabil cel mai mult timp împreună, acolo te-am văzut mereu ca pe un „erou” al comunei, acel om la care oamenii suferinzi primeau mereu alinarea (atât tratamentul medicamentos, cât și un sfat sau pur și simplu o vorbă bună).

Bunu, să știi că tot ce ai făcut nu a fost în zadar. Plecarea ta ne-a lăsat pe toți în lacrimi - pe noi, familia ta, apropiații tăi, cât și pe pacienții tăi, care te-au iubit în tăcere și nici în ziua de azi nu te-au uitat. În semn de apreciere pentru devotamentul tău, în 2021 ai fost numit „Cetățean de onoare al comunei Teaca”.

„Domnul Baciu este ca o icoană sfântă și cu puteri vindecătoare! Doar intrai în farmacie și îți lumina sufletul! A fost, cred eu, ultimul farmacist/medic/prieten/sfătuitor și îndrumător al oamenilor de toate condițiile sociale: de la cei bogați și plini de ei, pe care i-a tratat ca pe oamenii simpli, până la cei săraci, umili și disperați, pe care i-a tratat ca pe niște Regi! Pe omul acesta dacă l-ar fi întâlnit Bunul Iisus, ca în vremurile Începutului, l-ar fi luat în rândurile Apostolilor Săi!” - A.F.

„Trăim cu senzația că unii oameni sunt nemuritori. Și asta pentru că nu ne putem imagina viața fără unii oameni. Atunci când pierzi un om „nemuritor” doare până la infinit. Domnul Baciu era alinarea și speranța oricărei mame disperate care nu știa unde să alerge cu puiul ei bolnav și al oricărui bolnav care apela la sfaturile dânsului. Un astfel de om e „nemuritor”.“ - S.R.

„Parcă totul s-a oprit, cuvintele sunt seci și goale, resetăm și derulăm fapte și gânduri, amintirile ne topesc sufletul. Mă întreb de ce oare, ce e cu lumea asta, prețuim aproapele când nu mai este, e bine așa? Pentru vecinul meu toată lauda nu ar ajunge, un adevărat OM. Curg lacrimi pe străzi și după gardurile caselor, e firesc așa fiindcă se nasc rar astfel de oameni. Vecine drag, să nu uiți să ne mai trimiți câte un sfat de vindecare, noi nu te vom uita.” -  F.O.

„La ceas de mare sărbătoare în toată țara, 1 decembrie, în Teaca bat clopotele și dau vestea că am pierdut un OM la fel de mare și drag ca ziua de azi. Domnul Baciu, medicul, farmacistul și sfătuitorul nostru. Zbor lin printre îngeri, cu glasul dvs blând să îi sfătuiți și pe cei care vă vor întâmpina.” - C.B.

„Ne doare sufletul pentru imensul gol ce îl lasă în urmă acest deosebit OM. Domnul Baciu a fost iubit în tăcere de multă lume pe care dânsul a servit, indiferent de clasa socială.” - P.C.

Acestea sunt doar câteva mesaje prin care oamenii care te-au cunoscut și-au arătat sentimentele pe care le aveau față de tine.

Ne e foarte dor de tine. Ne gândim mereu la tine, la cât de mândru ai fi fost de noi atunci când avem parte de o reușită sau la ce sfat ne-ai fi dat când dăm de o situație dificilă. Îți suntem recunoscători pentru tot ce ne-ai învățat, pentru sacrificiile pe care le-ai făcut pentru noi și pentru toată dragostea pe care ne-ai oferit-o. Ne simțim cei mai norocoși pentru că ai fost bunicul nostru! Te-am iubit și te vom iubi toată viața!