PLANTAȚI ÎN AMINTIRE
Păcurar Alexandru și Elena
Iubiții noștri părinți, PĂCURAR Alexandru (1930-1996) și Elena (n. Buda, 1936-1994), au fost cunoscuți în familie și de prieteni ca Pepi și Lenuța. Căsătoriți din dragoste (1957), sentiment profund care le-a cimentat și animat întreaga căsnicie, ei au fost binecuvântați de Dumnezeu cu doi copii: Alexandru și Anca, reușind, pe parcursul vieții lor active desfășurată numai la compania „Tractorul” Brașov, să-și construiască cu mari eforturi o casă, al cărei spirit s-ar putea cuprinde în sintagma: „casă mică, tihnă mare”! Situată pe strada Vulcan, ea era înconjurată de o grădină plină cu flori, pomi și arbuști fructiferi, având vecini cu care au conviețuit în armonie.
Parcursul și dezvoltarea lor profesională și familială s-au împletit cu aceea a orașului de la poalele Tâmpei, pe care l-au iubit. Excursioniști pasionați, ei au străbătut la pas și apoi cu motocicleta împrejurimile orașului, cunoscând frumusețile Țării Bârsei și apoi ale întregii țări, pasiune pe care au insuflat-o și copiilor.
În amintirea noastră, părinții rămân primii noștri educatori și călăuzitori, repere morale ale hărniciei, altruismului, cinstei, empatiei, nobleței în simplitate, adică tot ceea ce astăzi aproape am pierdut..., ei au fost cei care ne-au transmis elementele primare ale matricei noastre românești. Spre ei ne îndreptăm gândurile ori de câte ori valurile vieții ne încearcă.
R.I.P.
Am plantat acest stejar al recunoștinței: fiul Alexandru cu soția Maria și nepoata Anca-Irina cu familia ei.
Trimite un comentariu
Suntem suma experiențelor și oamenilor care ne-au modelat. Dacă acest om ți-a fost și ție drag, cititorule, poți oricând să adaugi o poveste, care să-i completeze amintirea. Îți mulțumim!
Comentarii
-
Adaugat in data: 2023-12-22 16:47:24
Dor de părinți (socri). Vă mulțumesc pentru norocul de a vă cunoaște și a mă primi cu drag în familia D- voastră ,.... Mami și Tati așa cum vă spuneam după '' Sandu'' fiul D - voastră. Mulțumesc pentru bunătatea inimii D - voastră, pentru înțelegerea sufletului, pentru sinceritatea sentimentelor, pentru generozitatea caracterului. Mulțumesc, o spun din adâncul inimii mele. Pentru mine, socrul-Tati a fost ca un al doilea TATĂ. A fost omul potrivit la locul potrivit. Vă mulțumesc pentru relația frumoasă ce am creat-o pe parcursul timpului și pentru că ați crezut în mine. Mami (mama soacră) mulțumesc că ați crescut un bărbat minunat. Vă sunt recunoscătoare pentru suportul permanent pe care l-ați oferit familiei noastre. Vă sunt recunoscătoare pentru toate discuțiile de la inimă-la-inimă pe care le-am avut impreună atunci când ne vizitam și făceam concediul cu Anca Irina, iubita D-voastră nepoțică. Da, și cred că vechea maximă este adevărată. Poți știi valoarea unui bărbat în funcție de cum își respectă MAMA. Și mereu am știut că fiul D-voastră a avut și are o mare apreciere pentru D-voastră. Și mai știu acest lucru și din prisma albumelor de familie și a fotografiilor din copilărie, din poveștile lui, știu că ați avut o legătură specială. Cred că toate acestea l-au modelat pentru a deveni bărbatul, tatăl și socrul inimos de astăzi. Vă mulțumesc că l-ați iubit, că ați crezut în EL, că ați fost fundația care i-a permis să crească și să se dezvolte frumos pe plan familial și profesional. Cu respect, dragoste și profundă recunoștință. Maria Păcurar-nora-Bistrița.
